Cu totii cunoastem celebrele furculite si cutite “pentru mancat pestele” de forma lata si cu niste curbe ciudate. Probabil va intrebati cand au aparut si de ce trebuie musai ca pestele sa fie servit impreuna cu aceste tacamuri speciale.
Ei bine, cam ca toate regulile bunei purtari, bineinteles ca si cele din domeniul gastronomiei isi au originea in conduitele britanice de comportament si etica.
Incepand din epoca Victoriana, cunoscuta ca perioada formatoare pentru multe din normele conduitei din prezent, a inceput sa se impuna ca pentru fiecare fel de mancare sa se utilizeze un anumit tacam. Functie de cunostintele asupra unui numar cat mai mare de astfel de intrumente si de abilitatile in a le folosi te puteai incadra sau nu in anumite nivele elitiste ale clasei nobile.
Desi des dezvoltate si imbunatatite de-a lungul anilor 1700-1800 functie de criterii mai mult sau mai putin inventive, o caracteristica generala a tacamurilor pentru peste era faptul ca era imperios necesar a fi realizate din argint pentru ca eventualii oxizi sa nu afecteze gustul delicat al pestelui.
Pare curios, insa cu toate ca furculita pentru peste a fost inca de la inceputuri alaturata cutitului si asociata ca set complet alaturi de acesta, nu i se atribuie o importanta aparte si nu impunea caracteristici tehnice importante pentru clasificarea ca ustensila specifica pentru peste.
Cutitul insa s-a constituit ca sursa de continua provocare si atingerea perfectiunii acestuia a fost un vis urmarit de marii mestesugari ai momentului. I-au fost adaugate “gheare” pentru a dezosa mai usor, suprafata acestuia a fost latita din ce in ce mai mult si i-au fost adaugate modele stantate pentru scurgerea sosului.
O perioada scurta de timp, furculita a fost eliminata din set moment in care cutitul prin latimea lui prelua si functia de furculita acompaniat fiind de o bucata de paine.
La mijlocul secolului XIX era deja o obligativitate ca pestele sa fie servit alaturi de tacamuri speciale, in locatii selecte existand chiar optiunea de a alege tacamul preferat, o cina putand fi refuzata daca nu erai pregatit corespunzator.
Frenezia dezvoltarii de noi modele de tacamuri nu putea evita o ustensila de transport a portiei de peste din tava in farfurie, aceasta capatand forme si valente multiple si fiind piesa de rezistenta a completarii setului.
In definitivarea regulilor, in aceeasi perioada victoriana a fost stabilita de asemenea ordinea in care tacamurile sunt asezate langa platoul sau farfuria de servire si reguli stricte pentru pozitionarea acestora.
Incepand din acea perioada, ordinea dispunerii tacamurilor se face in ordinea servirii preparatelor. Astfel, langa farfurie in stanga se aseaza lingurita pentru desert, apoi furculita pentru felul principal si cea pentru antreu. Simetric, in partea dreapta se aseaza cutitele corespunzatoare. Pentru cutite de exemplu regula spune ca trebuie asezate cu partea ascutita a lamei catre farfurie.
Acum ca stim de ce si cum folosim tacamurile ramane sa vede ce reteta gustoasa alegem pentru a ne delecta cu un preparat din peste.
Sursa imagini: http://collections.vam.ac.uk/
Eliberarea pestelui dupa captura genereaza de fiecare data dispute intre pescari. O parte sunt adeptii retinerii pestelui pentru ca efortul fizic ...
Producatorul Patrick Sebile al carui brand a fost recent achizitionat de Pure Fishing concernul ce inglobeaza marci celebre precum Berkley, Abu G ...
V-ati pus vreodata intrebarea de ce in tarile civilizate nu exista semnalari de cazuri de braconieri? E simplu! Pentru ca acolo sunt numiti cerc ...
Trackbacks /
Pingbacks